Toți visăm la ceva în viață. Visăm cu ochii deschiși la ceea ce ne dorim. Visăm chiar și cu ochii închiși, într-o formă mult mai subtilă, ceea ce vrem de la viață. Problema mare cu visurile este că uneori ne "mint", ne induc în eroare.
De când eram mică eu mi-am imaginat cum va arăta viața mea, mi-am făcut scenarii diferite în fiecare etapă. De unele visuri m-am "lecuit" singură. Și astfel am ajuns azi să nu știu decât o parte din lucrurile pe care le vreau de la viață și să fiu în căutare continuă a celorlalte bucăți.
Cine nu a auzit când era mic întrebarea: "Ce vrei să te faci când vei fi mare?"? Eu am avut răspunsuri diferite pe parcursul anilor, dar totul s-a învârtit mereu în jurul oamenilor.
Aș vrea să fac multe. Mi-aș dori să fac aranjamente florale, să fac globuri cu tehnica origami, să fac felicitări și tablouri folosind tehnica quilling și multe multe altele. Ceea ce este invariabil în toate aceste dorințe este că vreau să fac ceva cu alți oameni și pentru oameni. Nu vreau să fac globuri să le atârn pe toate la mine în casă. Atunci când mă apuc de lucru mă gândesc pentru cine să fac globul. Se derulează un film întreg în mintea mea, în care eu realizez globul cu culorile, cu materialele care se potrivesc cel mai bine cu omul acela după părerea mea. Îmi imaginez cum îl fac cadou și încântarea pe care o va produce.
Am învățat bine la școală, am urmat o facultate, am făcut un masterat. Toate mi-au făcut plăcere. Dar acum constat cu uimire că pentru ceea ce îmi doresc să fac nu aveam nevoie nici de facultate, nici de masterat.
Tot ce "visez" acum este să am timp să fac ce îmi doresc. Dar am o viață întreagă să visez și să trăiesc în visurile mele.
Vise plăcute!
Sursă foto: http://auroille.webs.com/#
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu