Astăzi de dimineață m-am trezit extraordinar de greu. Alarma suna ... și suna ... și suna iar eu nu mă puteam ridica din pat. Abia cea de-a patra alarmă am reușit să o opresc.
Cu toate astea, starea mea dintre somn și trezire îmi transmitea că azi o să fie o zi frumoasă, simțea că azi o să trăiesc cu poftă, iar în urechile mele răsuna "Pădure nebună".
Sursa: www.youtube.com
Și uite așa mi s-a făcut dor de București, dor de Regie, dor de acei oameni dragi cu care cântam după ritmurile impuse de un coleg cu chitara sa, un coleg care nu știa să cânte mai mult de două-trei melodii (și nu vă puteți imagina de câte ori l-am acompaniat noi cu voce!).
E o nouă zi de vineri, e un nou sfârșit de săptămână și noi trebuie să ne bucurăm de viață. Încă nu știu cum să îmi încarc aceste zile de relaș, dar sigur îmi vin câteva idei.
Să aveți poftă de viață (fără să fie nevoie neapărat să mâncați biscuiții Belvita Start J)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu